Statele Unite s-au blocat în dezbaterea despre imigraţie. Statul Arizona a decretat recent o lege prin care poliţia locală e încurajată să verifice, la acest capitol, persoane oprite pentru alte motive, lege prin care se impune şi imigranţilor să aducă dovezi asupra statutului lor legal atunci cînd li se cere. Administraţia Obama a criticat legea, grupuri religioase au spus că e discriminatorie iar o curte federală a emis o hotărîre temporară prin care se prevede că imigraţia e o chestiune de competenţă federală, şi nu statală. Independent de implicaţiile juridice, legea din Arizona s-a dovedit a fi populară în alte state şi a ajuns să aducă problema imigraţiei la nivel politic.

Dacă Statele Unite se hotărăsc să reducă imigraţia în mod serios, asta ar putea avea consecinţe asupra poziţiei Americii în lume. Cu actualul nivel de imigraţie, America e una dintre puţinele ţări dezvoltate care poate evita declinul demografic şi-şi poate păstra cota în lume, privind numărul de locuitori. Lucrurile se pot însă schimba dacă reacţia la terorism sau xenofobia publică ar duce la închiderea frontierelor.

Temeri legate de efectele imigraţiei asupra valorilor naţionale şi asupra unui sens coerent al identităţii americane au existat încă din primii ani ai acestei naţiuni. În secolul al XIX-lea, partidul „Know Nothing“ s-a construit pe baza opoziţiei la imigranţi (în special la irlandezi). Asiaticii au fost marginalizaţi încă din 1882, iar prin Legea Reglementării Imigraţiei din 1924, influxul de imigranţi a fost încetinit timp de patru decenii. În secolul al XX-lea, America a înregistrat şi cea mai mare pondere a rezidenţilor născuţi în alte ţări – 14,7%, în 1910. Astăzi procentul este de 11,7%. În ciuda faptului că fac parte dintr-o naţiune de imigranţi, americanii sceptici cu privire la imigranţi sînt mai mulţi la număr decît cei care-i simpatizează. Fie o plurali