PSD şi-a făcut planul. Evident, nu vorbim despre un plan de scoatere a României din criză, ci despre un plan de preluare a puterii. Preluarea puterii a reprezentat dintotdeauna obiectivul unic al stângii, indiferent de inspiraţia geopolitică de unde s-a revendicat.

După captarea totală a puterii, partidele de stânga, analfabete economic şi structurate aberant pe principii demagogice, ştiind că puterea eternă nu se combină de nicio culoare cu democraţia şi economia expansivă, au trecut la exercitarea fără discernământ a politicii forţei oarbe. Trăgaciul şi Miliţia sunt singurele două mari realizări care au încununat activitatea prodigioasă a celei mai mari urâciuni a secolului XX: ideologia socialistă.

Victor Ponta nu face decât să confirme ceea ce Ion Iliescu a decretat din zorii anilor '90. PSD-ul actual nu este decât Frontul "Salvării" Naţionale şi nu are nimic altceva de spus decât că trebuie să "guverneze". Ce va fi şi cum va fi nu interesează pe nimeni din conducerea PSD, important este să ajungă, după atâta "suferinţă", cu toţii la conducere. PSD-ul a dovedit, cu prisosinţă, de-a lungul timpului, că "dirijează" cu mare plăcere şi pasiune ţara şi că zâmbetul fericirii nu-i piere de pe bot nici când consolidează dezastre, nici când face praf şi pulbere realizări trudite cu greu. Deci: moţiune de cenzură, dărâmat Guvern, preluarea Executivului, alegeri anticipate, succes deplin cu peste 40%, PSD - partid unic de guvernământ. Cam ăsta-i planul. Dacă iese, ne-am scos cu toţii, o să cadă bogăţia peste noi ca la potop, o să ne ducem la serviciu în bărci de platină, navigând prin aur lichid de 10 metri adâncime.

În toată această nebunie - perfect posibilă, de altfel - Crin Antonescu şi-a rezervat, iarăşi, poziţia de maestru inconfundabil al recordurilor în materia absurdului. Toate trăsnăile lui trecute par dulci şi simpatice puse în oglindă