"Ţiganii francezi sunt afectaţi de imaginea rromilor din estul Europei". Iată ce declară în presa franceză directorul revistei "Studii ţigane". Ţiganii francezi au mândria unei identităţi culturale, sunt foarte credincioşi şi înţeleg să-şi conserve un anumit mod de viaţă. Franţa numără între 350 de mii şi cinci sute de mii de ţigani, cărora li se mai spune "gens de voyage". Numai o treime dintre ei mai practică însă acest mod de viaţă, adică se deplasează dintr-un loc în altul cu rulotele.

"Ţiganii francezi sunt afectaţi de imaginea rromilor din estul Europei". Iată ce declară în presa franceză directorul revistei "Studii ţigane".

În actuala polemică legată de dosarul rromilor, vocile care intervin nu aparţin doar sferei politice, ci şi celei religioase sau ştiinţifice. Etnologul Alain Reyniers, directorul revistei "Studii ţigane" explică de exemplu în ziarul Le Figaro de ce ţiganii francezi nu vor să fie confundaţi cu rromii din estul Europei. Ţiganii francezi - spune el - se simt diferiţi de rromii din România sau Bulgaria.

Ţiganii francezi au mândria unei identităţi culturale, sunt foarte credincioşi şi înţeleg să-şi conserve un anumit mod de viaţă.

Franţa numără între 350 de mii şi cinci sute de mii de ţigani, cărora li se mai spune "gens de voyage". Numai o treime dintre ei mai practică însă acest mod de viaţă, adică se deplasează dintr-un loc în altul cu rulotele.

Ei fac escale, în general, cuprinse între trei săptămâni şi trei luni, înainte de a pleca mai departe. O treime sunt semi-nomazi, iar o altă treime total sedentarizaţi.

Majoritatea ţiganilor francezi sunt catolici, chiar catolici fervenţi, iar în jur de o sută de mii se revendică din cultul protestant evanghelic.

Etnologul Alain Reyniers consideră că ţiganii francezi şi-au găsit un reconfort spiritual în sânul bisericilor, care îi apreciază şi-i consideră o etni