Cineraria este o plantă sub formă de tufă, cu frunze cordiforme de culoare verde închis. Florile sunt aşezate sub formă de buchete, seamănă cu margaretele şi au diferite culori (galben, roz, portocaliu, roşu, violet, albastru), în funcţie de specie. De fapt, aceste flori excelente sunt şi cele care fac din Cineraria o plantă apreciată de iubitorii de natură.

Răspândite pe tot globul, cunoscute ca plante de grădină şi, mai ales, de apartament, Cineraria sunt erbacee, bienale sau vivace. Pentru apartament se foloseşte Cineraria Cruenta Masson, plantă vivace care se tratează ca bienală. Are tulpina ramificată, frunzele păroase pe dos, alterne mari, cu peţiolul la bază lărgit. Este o plantă originară din insulele Canare, de seră rece. Căldura excesivă îi dăunează: tulpina se alungeşte, frunzele rămân mici, iar florile se formează în număr mic şi nu sunt foarte aspectuoase. De asemenea, Cineraria este foarte sensibilă la secetă. Temperatura optimă e de 15-18 grade Celsius. Are nevoie de multă lumină şi de un spaţiu aerisit, fără variaţii bruşte de temperatură.

Vara, trebuie să îi acordaţi o atenţie deosebită, pentru că nu suportă căldura puternică, aşa că trebuie să aveţi grijă unde o aşezaţi.

Pentru o viaţă lungă şi sănătoasă, planta are nevoie de un substrat care trebuie să fie slab acid spre neutru, permeabil, humos, hrănitor, bine drenat. În ceea ce priveşte udarea Cinerariei, această plantă are nevoie de un aer uşor umed şi de un sol în permanenţă umed, dar nu în exces.

Înmulţirea, deşi nu este prea grea, nu se recomandă să fie făcută de amatori, dat fiind perioada lungă de opt-nouă luni de la însămânţare până la înflorire. Se seamănă (puterea de germinaţie a seminţelor este de patru ani) în sere reci, pe la sfârşitul lunii iunie-iulie, într-un amestec de pământ de răsadniţă, pământ de frunze şi nisip, acoperindu-se uşor cu nisip. Se vor men