Valoarea restanţelor înregistrate de populaţie şi firme la creditele contractate de la bănci a ajuns la finele lunii iulie la 13,43 miliarde de lei (3,16 miliarde de euro), în creştere cu 71,91% faţă de nivelul de la începutul anului, potrivit datelor Băncii Naţionale a României.

În condiţiile în care procesul de creditare a continuat să bată pasul pe loc, ponderea restanţelor în totalul portofoliului de împrumuturi a urcat în iulie la 6,46%, de la 3,89% la finele lui 2009.

Creşterea restanţelor înregistrate de populaţie şi firme a fost determinată în special de avansul sumelor cu întârzieri la plată pentru creditele în valută. Restanţele în valută au crescut cu 92% în primele şapte luni din 2010, până la echivalentul a 6,69 miliarde de lei (1,575 miliarde de euro). Totuşi, faţă de luna precedentă, restanţele în valută au scăzut în iulie cu 4,2%.

În cazul împrumuturi în lei, restanţele au urcat în intervalul ianuarie - iulie 2010 cu 55,4%, până la 6,75 miliarde de lei (1,56 miliarde de euro). Faţă de luna precedentă, s-a înregistrat un avans cu 4,61%.

Bănăţenii, cei mai mari restanţieri

Cei mai mari restanţieri, în funcţie de valoarea sumelor restante raportată la cea a creditelor contractate, sunt locuitorii şi firmele din Banat (7,74%) - restanţe de 1,13 miliarde de lei, din Regiunea Nord-Est (7,53%) - restanţe de 1,46 miliarde de lei şi Nord-Vest (7,3%) - sume restante de 1,88 miliarde de lei.

Bucureştenii deţin cea mai mică pondere a restanţelor în totalul creditelor contractate, de 5,6%, deşi, în valoare nominală, atât restanţele, cât şi creditele, ating cel mai înalt nivel din ţară.

Principalii factori care au contribuit la creşterea restanţelor sunt scăderea puterii de cumpărare, determinată de reducerea veniturilor şi de avansul preţurilor, şi deprecierea leului în raport cu moneda europeană.