Spania nu a ieşit încă din zodia problemelor şi din "la crisis", aşa cum este numită criza economică în limba spaniolă, chiar dacă situaţia stă mai bine acum decât în urmă cu două-trei luni. Pe atunci, ţara iberică, alături de celelalte state PIIGS (acronim pentru Portugalia, Italia, Irlanda, Grecia, Spania, statele cu cele mai mari datorii şi deficite), era privită de investitorii internaţionali ca fiind pe punctul de a intra în incapacitate de plată. Cu ajutorul pachetului în valoare de 750 mld. euro, organizat de Fondul Monetar Internaţional şi de Uniunea Europeană pentru a reda acestor ţări credibilitatea, dar şi prin intermediul unora dintre cele mai dure măsuri de austeritate adoptate la nivelul Bătrânului Continent, Spania a reuşit să iasă destul de neşifonată după speculaţiile privind criza datoriilor din zona euro.
Chiar şi aşa, ţara iberică nu poate răsufla uşurată. Nu încă. "Chiar dacă a ieşit din recesiune tehnică la începutul lui 2010, Spania încă se confruntă cu condiţii destul de puternice de recesiune, iar această situaţie sugerează faptul că orice revenire a economiei spaniole va fi destul de moderată şi nesigură", a declarat Raj Badiani, economist în cadrul companiei IHS Global Insight, citat de Financial Times.
Problema cea mai mare a Spaniei rămâne deficitul bugetar, unul dintre cele mai mari la nivel european şi principal responsabil pentru turbulenţele din zona euro din lunile mai şi iunie. Premierul spaniol Jose Luis Rodriguez Zapatero a anunţat însă o serie de măsuri dure prin care vrea să reducă gaura bugetară de la 11,2% din PIB în 2009 la 6% anul viitor şi până la 3% până în 2013. Zapatero este însă pus între ciocan şi nicovală: trebuie să echilibreze nevoia de austeritate cu necesitatea de a folosi cheltuielile publice pentru a relua creşterea economică. Acest lucru este cu atât mai dificil pentru Spania, în cond
