Medaliaţii mondialelor de kaiac-canoe au crescut în condiţiile mizere de pe balta Cătuş. Gabriel Gheoca şi Victor Mihalachi, doi dintre kaiaciştii care au reuşit să aducă medalii de la CM din Polonia şi-au început ascensiunea pe aceste ape mizerabile
Ca să ajungi la locul de antrenament al tinerilor kaiacişti gălăţeni trebuie să renunţi la maşină departe de baltă, pe centura Galaţiului, cam pe unde îşi fac veacul „fetiţele".
GALERIE FOTO AICI
Sportul din bălării
Traversezi cu greu, este trafic permanent, iar dacă ai scăpat cu bine dintre camioane, ajungi la nişte ţevi de termoficare. Te strecori pe sub ele şi mergi pe o potecă mizeră. După ce parcurgi aproximativ 500 de metri, ajungi la calea ferată care face legătura dintre Galaţi şi Brăila.
CITIŢI ŞI:
Ana Porgras, cetăţean de onoare al municipiului Galaţi
Campioana olimpică Maria Magdalena Irincu a fost jefuită de medalie
Treci de ea, mai mergi alţi 200 de metri şi vezi în zare o poartă ruginită, pe care scrie mare „Clubul Sportiv Şcolar-Kaiac Canoe".
Aici, printre bălării şi gunoaie, s-au născut performanţele lui Gheoca şi Mihalachi.
Cel care i-a îndrumat, antrenorul Adrian Maftei, are totuşi puterea de a vedea partea plină a paharului.
„Înainte, adică atunci când se antrenau băieţii aici, nici măcar şopronul pentru bărci nu exista", povesteşte el.
Micuţii kaiacişti ies pe apă de pe un ponton vechi şi mâncat de rugină. Fără bloc-starturi, fără culoare.
Antrenamentele au loc pe unul dintre cele mai poluate lacuri din România, balta Cătuşa, locul unde ajung mare parte din apele uzate de la combinatul siderurgic ArcelorMittal.
Paradoxal, amplasamentul are şi avantaje.
„Dacă nu era între Combinat şi calea ferată şi dacă exista un drum de acces mai de Doamne-ajută, probabil că am fi fost sufocaţi de vile