În vreme ce Franţa acuză România că nu se ocupă de situaţia rromilor şi că statul român nu are proiecte clare pentru integrarea acestora, în România există şi oameni dedicaţi reintegrării romilor în societate.

Ferentari. Un cartier în care mulţi s-ar teme să meargă chiar şi ziua în amiaza mare. Ajung cu taxiul pe strada Prelungirea Ferentari din sectorul cinci, de o parte şi de alta a şoselelor sunt case. La numărul 68 taximetristul opreşte în faţa şcolii 136. Elena Radu, mediatoarea unor familii de romi mă întâmpină zâmbitoare.

Şcoala era un şantier la nici câteva săptămâni de începerea anului. Banii vin de la Banca Europenă de Investiţii. La intrare erau două steaguri pline de praf, cel al României şi cel al Uniunii Europene.

Printre muncitorii care îşi vedeau de treabă Elena, mă conduce spre biroul improvizat într-un cabinet medical.

Dosare, peste dosare pe lângă care stăteau înghesuite de un telefon şi un fax. Pe monitorul computerului era o imagine cu elevi în curtea şcolii. Elena îmi spune cum a început proiectul de şcolarizare a rromilor care şi au abandonat studiile. " Indiferet de etnie, eu îi înscriu pe toţi. A început în 2006, când cu ajutorul asistentului informatician am făcut mai multe pliante, fluturaşi, nu am avut resurse să facem bannere. Le-am postat în staţiile de autobuz şi în jurul şcolii. Am început cu 80 de beneficiari." Spune Elena Radu.

Dicuţia noastră a fost întreruptă de mai multe ori, ba de telefoane, ba de elevi rromi care veneau să se înscrie sau să ceară o adeverninţă din care să reiasă că sunt la şcoală. O tânără intră şi cere o hârtie prin care să dovedească că este elevă la scoală. Tânăra lucra în Anglia şi făcuse şcoală până în clasa a şaptea. Mai tarziu am mers cu Elena la familia Ţincu. Florina şi Ioana două puştoaice, au venit la şcoală să ne conducă la ele acasă. Pe drum sunt câteva blocuri înghesu