Formula 1, o afacere românească
Sigur că, date fiind vorbele pe care le auzeam, m-aş fi putut afla la Rădauţi, Brăila, Sighetul Marmaţiei sau Bucureşti. Şi e la fel de sigur că, în acele condiţii, întrebarea recepţionerului care mă vazuse parcând Loganul cu numere de Braşov… “Bănuiesc că sunteţi Domnul Constantin?” nu m-ar fi surprins prea tare.
Dar, întâmplarea făcea să mă găsesc la vreo 3000 de km de Romania, în plin Stockholm, la un hotel Formule 1… probabil cel mai ieftin hotel decent dintr-un oraş în care nimic nu e tocmai ieftin.
L-am privit surprins, am zâmbit (de altfel, aici toată lumea zâmbeşte… ca doar e la fel de uşor ca şi să te încrunţi) şi mi-am declarat surpriza. Ba am remarcat şi că are alături telecomanda de la o companie romanească de televiziune prin satelit. Mi-a declarat uşor amuzat că fără canale româneşti nu se poate, a continuat să fie amabil şi mi-a dat codul de intrare în cameră.
Două ore mai târziu, ajung din nou la receptie, unde acum statea o doamnă care vorbea de zor la telefon în suedeză. Trag aer în piept şi mă străduiesc să îi cer o informaţie în aceeaşi limbă. Îmi zâmbeste şi îmi răspunde româneste.
A doua zi, dimineaţa, aud pe culoar vocile femeilor de serviciu care făceau curăţenie în camerele libere. Si, ghici ghicitoarea mea, în ce limbă vorbeau?
…doar am mai spus că m-aş fi putut afla oriunde in Romania.
Am coborît, am cerut explicaţii şi am aflat că într-adevăr, tot personalul hotelului e din România… ba, mai mult, şi celelalte două hoteluri Formule 1 din Suedia (la Malmö si Göteborg) sunt tot pe mâna românilor.
Motivul? Conform spuselor doamnei de la recepţie, domnia sa a venit împreuna cu soţul in Suedia prin anii ‘90 şi s-a angajat la Formule 1 din Malmö. Au adus şi pe alţi români acolo. Apoi s-a construit hotelul din Göteborg, ei s-au mutat şi au repetat povestea. Iar la Stock
