Perspectiva de a fi inclus in patrimoniul mondial UNESCO este adesea un vis, dar nu si pentru primarul din satul romanesc Rosia Montana, aflat in inima Carpatilor, care nu vrea acest lucru si prefera un proiect canadian controversat privind crearea unei mine de aur.

"In mod automat, in cazul in care Rosia Montana ar fi inclusa in patrimoniul mondial de UNESCO, activitatea miniera nu ar putea avea loc. Dar noi ne dorim acest proiect", a declarat pentru AFP Eugen Furdui, membru al PD-L.

Deja exploatat de romani, aurul din acest oras fermecator atrage investitori lacomia, in timp ce preturile mondiale ale metalului sunt ridicate.

La Rosia Montana ar fi, conform estimarilor, inca 300 de tone de aur, ceea ce o transforma in cel mai mare zacamant din Europa, potrivit companiei canadiene Gabriel Resources, care vizeaza aceasta sursa de imbogatire prin intermediul filialei sale, care detine 80 la suta din actiuni, Rosia Montana Gold Corporation (RMGC).

In 1999, RMCG a obtinut concesiunea. Proiectul nu a primit insa toate autorizatiile arheologice si de mediu necesare, in ciuda sprijinului ministrului roman al Economiei Adriean Videanu.

In afara de opozitia ecologistilor, Ungariei si bisericilor, oamenii de stiinta din intreaga lume denunta amenintarile pe care proiectulul le reprezinta pentru "unul dintre cele mai mari retele de galerii miniere romanesti", descoperite in munte. Rosia Montana Golg Corporation neaga insa aceasta acuzatie.

In acest an, arhitecti si istorici sustinuti de ICOMOS, unul dintre cele trei organisme consultative ale UNESCO, au cerut oficial Ministerului Culturii sa includa Rosia Montana pe lista siturilor propuse sa fie in patrimoniul mondial.

"Expertii Ministerului studiaza in prezent problema. Acest lucru este, evident, este un sit foarte interesant", a declarat pent