În plin scandal Betancour (preşedintele Sarkozy este acuzat de a fi primit o donaţie în schimbul muşamalizării transferului în străinătate a unor importante sume de bani sustrase impozitării), francezii indignaţi de corupţia conducătorilor lor află că, urmare a unor infracţiuni comise de câţiva romi francezi, Guvernul Franţei a decis să-i expulzeze pe romi în România.
Dacă sora mai mică şi francofonă (supranumită "Tzigania") nu cooperează, va fi sancţionată prin refuzul admiterii în spaţiul Schengen. Între apărarea integrităţii morale a propriilor lideri şi cea a securităţii personal-naţionale ameninţată de alogeni, bunii francezi şi-au îndreptat atenţia asupra celei din urmă. Se combate corupţia deportând romi!
Şantajul Schengen este folosit şi de Comisia Europeană; de astă dată pentru combaterea corupţiei în România. Neputându-i-se sugera soluţia deportării romilor, acesteia i se cere să îşi încalce Constituţia, să confişte averi fără hotărâre judecătorească, să condamne în baza unor legi neconstituţionale, să ignore hotărârile Curţii Constituţionale, să acorde puteri judiciare unor instanţe paralele celor judecătoreşti, să răstoarne prezumţia de nevinovăţie, să menţină cu bani luaţi de la pensionari sau din bugetele învăţământului, sănătăţii şi armatei, instituţii necunoscute aiurea (precum ANI sau DNA), independent de faptul că acestea s-au dovedit ineficiente şi după ce au participat pe faţă la coruperea vieţii politice româneşti, s-a descoperit că sunt ele însele corupte material.
În spatele acestor reţete se află de fapt capitalele eurosceptice. Dacă unele dintre ele au sprijinit intrarea României în UE, au făcut-o tocmai spre a putea crea apoi mitologia unor state-problemă a căror prezenţă nu ar permite construirea Europei politice. Este ciudat să vezi cum Marea Britanie arată cu degetul spre Bucureşti după ce un fost prim-m
