Un expert în proiecte europene explică de ce autorităţile publice hunedorene nu reuşesc să acceseze fonduri. Studiu de caz la Simeria unde trei proiecte declarate eligibile zac nefolosite din cauza fondurilor insuficiente sau ineficienţei funcţionăreşti

Povestea asta cu fondurile europene care vin şi schimbă faţa oraşelor noastre începe să miroase tot mai urât. Pe regiunea de dezvoltare Vest, din care face parte şi Hunedoara, la 17 august erau accesaţi 147 de milioane de euro din 648 de milioane de euro ceruţi prin proiecte. Altfel spus, din 615 proiecte depuse, doar pentru 67 s-a semnat contractul de finanţare şi s-au primit banii. Scorul este foarte slab şi sunt posibile două scenarii: sau autorităţile publice locale sunt incapabile să întocmească proiecte eligibile pentru a primii banii, sau organismele de verificare şi control al proiectelor sunt ineficiente.

Bruxelles dă banii, iar Bucureştiul nu poate pune o ştampilă

Oraşul Simeria a depus în ultimii ani trei proiecte majore pe fonduri structurale declarate eligibile. Iulius Bedea, şeful Serviciului Public Dezvoltare Locală şi Management Simeria, a lucrat efectiv la toate proiectele simeriene şi spune că în 70 la sută din cazuri demersul de a cere bani europeni e inutil. „Nu întocmirea cererii de finanţare şi a proiectelor e principala problemă. Ne lovim de o repartiţie neprofesionistă a fondurilor pe axe. Din capul locului bugetele alocate pe axa de finanţare ce permite reabilitări de drumuri au fost prea mici. Simeria a obţinut pe un astfel de proiect 4,85 de puncte din maxim 5, dar nu a mai prins finanţare”, spune expertul. Din trei proiecte depuse, unul singur are şanse de finanţare reale. „Este vorba de construirea pe amplasamentului fostei Case de Cultură a unui centru regional de afaceri. Proiectul este fără cusur şi aşeaptă din luna martie o viză de la Ministerul Dezvoltării şi Turismul