- Comentariu - nr. 616 / 26 August, 2010 Tragicul caz al decesului si al handicaparii pe viata a unui numar de unsprezece copilasi de-abia veniti pe lume a fost intens mediatizat, ca doar din asta traiesc "televiziile" particulare (indeosebi) si tot ele sunt mijloacele de influentare/manipulare/dirijare ale oprobiului public. Pentru ca, intr-o reala si dureroasa tragedie, ne gasim in acelasi timp in traditionala cautare de tapi ispasitori, buni sa fie trasi la raspundere pentru deficientele mult mai grave de care, cu siguranta, nu ei sunt raspunzatori, si a spalarii pe maini, in chip biblic, a marilor vinovati. O singura observatie, pentru inceput, minora, dar necesara: de la ultimul intervievat si pana la presedintele tarii, fara vreo exceptie si fara vreun sinonim, toti s-au referit la soarta BEBELUSILOR arsi in maternitate. Termenul este a creatie ridicola pe terenul limbii romane, plecand de la francezul bebé, "sugar", care prin insusi sensul sau are un caracter diminutival: -l- este o consoana eufenica (necesara evitarii hiatului e-u), iar -us(a) este un sufix diminutival (ca in catelus, inelus, greierus etc.). Un pleonasm in toata legea, generalizat, si care dovedeste incultura lingvistica a vorbitorilor nativi de limba romana si care, spre deosebire de autorul acestor randuri, chiar s-au format intr-un areal lingvistic pur romanesc! Spre stiinta dumnealor, le ofer cateva sinonime: nou-nascut, copilas, micut, prunc, sugar. Sa trecem, insa, la o chestiune esentiala: toata lumea s-a aruncat la gatul unei asistente, unica de serviciu la sectia terapie intensiva in acea noapte fatala. Intrebam, insa: pe-acolo nu era, sau n-ar fi trebuit sa fie si vreun medic de garda? sau te pomeni ca el era scos de mult din schema, pe motiv de reducere de personal, iar rolul sau a revenit parintilor, asemeni acelui tatic care a incercat zadarnic sa patrunda in incubatorul deven