Sunt suparati numai cei care erau platiti in mod ilegal pe drepturi de autor, spune premierul fata in fata cu revolta celor obligati sa stea la cozi infernale si sa dezlege misterele unor reglementari absurde si contradictorii pentru a da bani statului.
Care e problema, nu inteleg, va e teama ca trebuie sa dati bani mai multi?, zice ironic si iritat ministrul Muncii, convins, la randul sau, ca aglomeratia de la Casele de Pensii este o inventie a mogulilor.
Ceea ce nu inteleg sau nu vor sa inteleaga cei doi inalti demnitari este ca lezati de brambureala fiscala, pe care doar domniile lor nu o vad, sunt tocmai cei care vor sa plateasca banii datorati statului, cei care vor sa fie in legalitate si nu intentioneaza sa se sustraga obligatiilor.
Evazionistii nu au motive de enervare pentru simplul motiv ca nici macar nu au calcat pe la Fortele de Munca sau pe la Casele de Pensii.
Evazionistii nu-si bat capul cu formularele stupide care trebuie completate, ci, eventual, cu solutiile cele mai bune de a incasa/plati bani la negru.
Daca cei doi isi imagineaza ca prin modificarile, facute pe genunchi, ale Codului Fiscal vor da o lovitura evaziunii fiscale se insala amarnic.
Dimpotriva, evazionistii adora ambiguitatile si reglementarile complicate in ale caror meandre se pot pierde uosr. In schimb, ele dau o lovitura grea celor mai cinstiti dintre romani, dispusi sa plateasca toate contributiile sociale, dar adusi la limita rabdarii de umilinta si absurditatea pe care trebuie sa o infrunte.
Sa luam exemplul lui Cristian Ghinea, directorul Centrului Roman pentru Politici Europene, un jurnalist cat se poate de echilibrat, independent de moguli, chiar sustinator al generalizarii contributiilor sociale.
Ei bine, acest om a incercat sa plateasca ceea ce statul i-a cerut, n-a reusit sa o fa