Ignoranţa şi accesul scăzut la servicii urcă România în topul ţărilor cu naşteri premature, iar lipsa de spitale dotate omoară cu zile copiii. Sursa: RĂZVAN VĂLCĂNEANȚU

Peste 20.000 de familii de români trec în fiecare an prin calvar după ce mamele aduc pe lume copii prematuri. Micuţii fie vin pe lume înainte de 37 de săptămâni de sarcină, fie sunt născuţi la termen şi au o greutate mică. Rata prematurităţii în ţara noastră e de 9%, din care 1,5% sunt copii care nu cântăresc nici 1.000 de grame. Cifra e dublă faţă de ţări din Europa de Vest şi mare şi faţă de state din Est.

Micuţii nu se pot adapta la viaţa extrauterină, deoarece organele lor nu s-au dezvoltat suficient, aşa că au nevoie de îngrijiri speciale. Unii au noroc să se nască în maternităţi care au dotări şi personal care să se ocupe de ei, aşa-numite maternităţi de grad 3, care există doar în opt judeţe din ţară. Alţii mor cu zile, numărul celor care nu supravieţuiesc primului an de viaţă fiind de ordinul miilor.

Soluţiile pentru a scădea numărul prematurilor ţin şi de mame, iar supravieţuirea micuţilor e strâns legată de dotările cu personal, aparatură şi de bani (îngrijirea unui prematur costă 1.000 de euro pe zi).

80% dintre copiii care mor în prima lună sunt prematuri

Cifrele seci în privinţa prematurilor arată aşa: în 2009, dintre cei 222.388 de copii născuţi, 17.383 au avut sub 2.500 de grame, iar 10.635 de copii au venit pe lume înainte de 36 de săptămâni.

"Anual, mor 2.500 de copii sub un an. Dintre aceştia, jumătate mor în prima lună, iar majoritatea (80%) sunt prematuri", detaliază situaţia pediatrul Alin Stănescu, de la Institutul de Ocrotire a Mamei şi Copilului "Alfred Rusescu", din Bucureşti.

Maternităţi de gradul trei, unde pot fi îngrijiţi în condiţii optime prematurii, sunt 20 în ţară, în Bucuresti ("Cantacuzin