Primul grup al hidrocentralei cu acumulare prin pompaj de la Tarniţa va fi pus în funcţiune în iulie 2017, a declarat directorul general adjunct al Hidroelectrica, Traian Oprea. Exactitatea termenului de finalizare vine în contradicţie cu stadiul proiectului, întrucât deocamdată nu s-a stabilit nici când încep lucrările, nici cât vor costa, nici cine va participa la realizarea proiectului şi nici cât de oportun este acest obiectiv.
Proiectul hidrocentralei cu acumulare prin pompaj de la Tarniţa, judeţul Cluj, a fost gândit încă dinainte de 1989 ca fiind necesar pentru sistemul energetic românesc în perspectiva realizării centralei nucleare de la Cernavodă.
Mai exact, hidrocentrala ar urma să funcţioneze ca producător de energie în timpul zilei, când consumul este mare, iar noaptea să utilizeze surplusul de energie pentru a pompa apa înapoi în lacul de acumulare.
Gândit pentru o capacitate de 1.000 de MW, proiectul este estimat la peste un miliard de euro, însă raportat la calcule făcute la începutul anilor 2000.
Aceasta ar însemna ca Tarniţa să fie cea mai mare hidrocentrală din România, după Porţile de Fier.
Acum, un consorţiu condus de Deloitte are la dispoziţie şase luni pentru a prezenta toate implicaţiile acestui proiect, în baza cărora se va decide cât de oportun este acest obiectiv pentru sistemul energetic naţional.
„În prima parte, va fi o analiză a studiului de fezabiltiate, să vedem exact la cât se ridică investiţia. Apoi va trebui stabilit modelul financiar, modelul veniturilor, să vedem cât putem disloca anual, să vedem la ce dobânzi", a spus directorul general al Hidroelectrica, Mihai David.
Potrivit acestuia, există două variante de asigurare a finanţării, fie ca investiţia să fie derulată printr-o companie de proiect formată din Hidroelectrica şi unul sau doi investitori, fie pe modelul reactoarelor 3 şi
