Inundaţiile de anul acesta au făcut pagube de peste 350 de milioane de euro potrivit ultimelor informaţii furnizate de Guvern, fiind afectate peste 9.000 de locuinţe şi peste 270.000 de hectare de teren agricol. Cum puteau fi evitate măcar o parte din aceste pagube dacă luăm în calcul că Administraţia Naţională Apele Române (ANAR) a încheiat în ultimii patru ani contracte de amenajări de ape şi îndiguiri de 220 de milioane de euro?

ANAR a încheiat din 2007 şi până în prezent contracte de amenajări de ape şi îndiguiri de peste 920 mil. lei şi 11,9 mil. euro, potrivit datelor adunate de pe site-ul elicitatie.ro, însă cu toate acestea investiţiile realizate în ultimii ani nu au putut preîntâmpina pagubele produse de inundaţiile din această vară.

Cele mai mari investiţii nu au fost realizate în zonele afectate anul acesta, ci în judeţele Timiş, Suceava sau Vâlcea. Reprezentanţii ANAR susţin că "inunda ţi ile nu pot fi prevenite, ele sunt un fenomen natural, iar efectele acestora pot fi limitate, nicidecum anulate". Întrebaţi în ce fel a fost decisă oportunitatea investi ţiilor în amenajări de ape din ultimii ani, oficialii instituţiei au explicat că pentru fiecare lucrare de apă rare există un studiu de fezabilitate şi prefezabilitate, în baza căruia se stabilesc indicatorii tehnico-economici.

"De exemplu, pentru proiecte finanţate din credite externe, indicatorii tehnico-economici se aprobă prin HG, conform legislaţiei în vigoare, în baza acordurilor dintre Guvernul României şi banca finanţa toare", afir mă Ana-Maria Tănase, purtătorul de cuvânt al ANAR, care a trimis un răspuns de zece pagini la întrebările trimise de Ziarul Financiar, majoritatea informaţiilor fiind tehnice şi pline de definiţii.

Una dintre definiţii a fost că investiţiile realizate de ANAR ţin cont de numărul de locuitori care vor fi apăraţi prin construirea lucrăr