Domnul Gru pare sa fie ruda cu Carl Fredricksen, batranelul mizantrop din "Up". Goneste copiii care vand dulciuri la usa, ii ies rautati pe gura dupa cum respira si foloseste cea mai poluanta masina din oras, un fel de locomotiva pe roti. Dar "Despicable Me"/"Sunt un mic ticalos" nu e la fel de inocent, de tandru si de haios cum era filmul Pixar. Dar e imaginativ, ceea ce poate fi suficient, mai ales cand te gandesti ca e primul film in 3D care iti da pentru cateva secunde un gol in stomac.
Imaginatia nu se manifesta decat "pe corpul fizic", adica din felul in care designerii au conceput lumea in care se misca domnul Gru, Vector sau fetitele Margo, Agnes si Edith. Sau din felul cum au imaginat/desenat eroii. In rest, povestea si personajele sunt, cel putin la inceput, intr-un balans constant a carui principala sursa e binomul mizantropie-elevatie (eliberare) din "Up".
Despicable Me - trailer:
Domnul Gru nu e rau, dar nici bun. Se afla in competitia pentru cel mai rau om de pe planeta pentru ca fura (!), dar nu e nici cel mai mare rau (nu mai e in forma), desi accesele de rautate il apuca asemeni unui stranut. Ii vine, asa, sa-i faca sa planga pe copiii de pe strada sau sa le arunce rautati vecinilor. Desi il intelegem cu greutate, domnul Gru (care are accent frantuzesc si un mod asijderea de a-si purta fularul) pare sa fie un om normal. (Oamenii in general nu se pot abtine sa nu fie ei insisi.)
Dandu-ne seama imediat ca domnul Gru nu e nici periculos, nici sociopat ci doar singur si, de aici (in ciuda paradoxului) mizantropia, tot nu ii vom intelege ocupatia. Dedesubtul casei sale negre (ca de la Copsa Mica), domnul Gru tine un laborator cu o armata de spiridusi galbeni (cu un ochi sau cu doi) pe care, in ciuda rautatii, ii stie dupa nume, si care sunt supervizati de un savant batran care seamana leit cu Mi