M-am saturat ca de fiecare data cand se apropie alegerile in Italia sa ma simt umilita pentru ca sunt romanca. Ajunge sa deschid televizorul sau un ziar si hop! o stire despre violatori, hoti, prostituate romance. Manipularea se face in special in ziarele regionale sau locale, unde, de cateva saptamani, apar cu o constanta uimitoare articole despre romanii care comit ilegalitati.
Ieri citeam o stire de o pagina in care jurnalistul, intr-un puseu de creatie, povestea cum doi romani au comis cateva furturi. In realitate era o stire ce ar fi trebuit tratata in maxim 1000 de semne.
Unul din ziarele locale vorbea ieri despre prostituatele romance din Milano, care au impanzit orasul, iar politia nu le poate face nimic. Berlusconi anunta ca vrea sa trimita (din nou) acasa tiganii clandestini care umplu periferiile marilor orase, precum fratele sau de sange Sarkozy.
Problema e ca termenii rom si roman pot fi confundati foarte usor, iar italienii, un popor consumist si usor de manipulat, incep sa ia atitudine impotriva “barbarilor” rom, romani, sau de orice alta nationalitate care incepe cu “ro”.
Nu insa la modul exagerat in care este prezentata situatia de televiziunile italiene. Este adevarat ca scursurile societatii romanesti au umplut Italia, dar ma deranjeaza ca nimeni nu ii pedepseste. Sunt folositi doar ca instrument de manipulare al maselor, atunci cand e nevoie, fara ca cineva sa se gandeasca la o schimbare a legilor mult prea permisive.
Si ma mai deranjeaza faptul ca nimeni nu vorbeste despre sclavagismul practicat de italienii care angajeaza romani sa le munceasca pamanturile, sa le curete casele sau hotelurile. Romanii muncesc pe branci in serele italiene, pe frig sau calduri toride, chiar si 12 ore pe zi. Celor norocosi le sunt platite orele suplimentate cu o suma derizorie. Multi insa isi iau cei 500 de euro la sfarsitu
