În vreme ce România se zbate în scandaluri legate de brandul de ţară, ungurii fac bani frumoşi din turism. Bunul-simţ, curăţenia, civilizaţia şi exploatarea fiecărui mic amănunt fac diferenţa dintre succes şi mediocritate în turism.
Dincolo de exploatarea la maximum a apelor termale existente în estul Ungariei prin deschiderea unor ştranduri, maghiarii au descoperit că pentru a păstra turiştii mai mult timp în ţară şi a încasa bani şi din alte servicii trebuie să oferi şi alte posibilităţi de petrecere a timpului liber.
Un orăşel ca o bijuterie
Gyula, un orăşel de nici 10.000 de locuitori, situat la aproape 60 de km de Arad, trăieşte foarte bine din turism. Cu o cetate cât o casă cu turnuleţe, un parc, un centru micuţ şi un ştrand comparabil cu cel de la Arad, maghiarii atrag mii de turişti. „Cam jumătate din clienţii noştri sunt din România”, recunoaşte Ildiko Gyorgy, recepţioneră la o pensiune din Gyula. Pe lângă toate acestea, şi posibilităţile de cazare sunt diverse, iar preţurile pornesc de la 75 de lei pe zi pentru o cameră de două persoane. „Centrul e o bijuterie. E o plăcere să te plimbi sau să stai liniştit la o terasă să mănânci o porţie consistentă de mâncare cu circa 15 lei”, spune Gheorghe Mladin, turist român.
Seara, spectacolele folclorice, de operă sau ale unor tineri artişti, care se organizează lângă Cetate, se transformă în atracţie pentru turiştii aflaţi în oraş. În Arad, lecţia maghiară este momentan doar pe hârtie. „Este în curs de derulare proiectul de reabilitare a centrului vechi şi există deja un studiu pentru amenajarea unei zone pietonale în Piaţa Avram Iancu, strada Meţianu şi spre Cetate”, a declarat Corina Drăghici, purtător de cuvânt al Primăriei Arad.
