Un inginer agronom din Argeş ţine de peste 10 ani o plantaţie de tutun şi spune că este cea mai profitabilă cultură. Anul acesta va scoate peste 15.000 de lei pe hectar. Sursa: THEO PANĂ
Nea Ilie Tălmaciu, din Ştefăneşti- Argeş, bate acuşi 70 de ani şi de zece face afaceri din vicii. La opt fix, ia colacul Daciei Break în mână şi pleacă iute la câmp. Din august şi până târziu, în octombrie, când e aproape să dea prima ninsoare, împreună cu ajutoarele culeg tutunul, frunză cu frunză, până rămâne un harag lung de peste 2 metri.
"Cam până la 11.00 se face culesul, vreo trei ore, că după aia se înmoaie frunza de la soare. Îl culeg ca la carte. În fiecare zi strângem cam 2 tone de frunză verde şi o ducem cu maşina să o pregătim pentru uscare. Anul ăsta a fost bine, că am avut multă ploaie, iar tutunului îi trebuie apă din belşug", explică Ilie Tălmaciu, inginer agronom, fost şef de CAP, "tânăr pensionar" şi "capul răutăţilor pe plantaţia cu tutun".
"Virginia scoate fum şi cam atât"
Pe două hectare ale lui şi pe încă pe două ale unui asociat, inginerul Tălmaciul a pus Burley, soi din care se fac ţigările mai scumpe. Şi pentru că i-a mers destul de bine, la anul e hotărât să se întindă cu tutunul pe 10 hectare.
"Am cultivat şi roşii, dar acolo sunt mai supărat, nu mi-au dat subvenţia. Am şi porumb, vreo două hectare, dar pentru mine, că nu merită să pun mult. De la anul mă bag pe tutun. Din vânzarea lui către parteneri, scoţi banii pe lucrări şi ce mai plătim noi, dar ne rămâne subvenţia, vreo 15.000 de lei la hectar. La grâu, de exemplu, cu arătura şi restul lucrărilor te duci pe la vreo 1.600 de lei şi scoţi 1.700, nu ieşi cu nimic", compară Tălmaciu.
Deşi n-a pufăit în viaţa lui vreo ţigară, fostul şef de CAP e specialist în soiurile de tutun. Soiul lui n-ar ajunge niciodată Carpaţi, de exemplu. "Ăla se
