A iubit cartea veche şi a făcut din asta un mod de viaţă. Are un respect deosebit faţă de slova scrisă şi „vorbeşte" cu cărţile ca şi cum ar fi nişte copii gata să ne călăuzească către o altă lume.

NĂSCUT: 13 decembrie 1954, la Pietrari-Vâlcea

STUDII. Liceul „Timpuri Noi", Bucureşti

FAMILIE. Necăsătorit

IDEAL. Să aibă cea mai bună bibliotecă din Râmnicu Vâlcea

Pasiunea pentru carte a lui Nicolae Pavelescu a început încă de pe când era licean la „Timpuri Noi", în Bucureşti. „Aveam un prieten, Daniel Stoica, student la Relaţii Internaţionale, care mi-a atras atenţia asupra valoarii inestimabile a cărţilor vechi. De la el am învăţat ce înseamnă dragostea pentru artă, iar împreună băteam anticariatele din Bucureşti. Apoi am încercat să am un profit din activitatea de anticariat şi videam cărţi prin staţia de metrou Distror 1. Ne scoteam banii de cheltuială, vânzând cărţi puse pe ziare. Ne mai fugăreau unii miliţieni, alţii se făceau că nu ne văd ", povesteşte anticarul.

Dragostea de carte a învins criza

Viaţa de anticar... de Bucureşti, pus mereu „pe fugă", preţurile mari ale chiriilor, l-au determinat să renunţe la capitală şi să se retragă, în anul 1990, la Braşov, unde Nicolae Pavelescu a închiriat un spaţiu într-un cartier comercial, iar din 2003 să se mute aproape de kilometru zero al oraşului de sub poalele Tâmpei. Nostalgic faţă de ţinuturile natale, anticarul s-a întors „acasă", la 1 iulie 2010, şi a deschis singurul anticar din Râmnicu Vâlcea. „Am vândut tot ce agonisisem la Braşov şi am venit să fiu mai aproape de mama, de fraţi. Acum am o casă în Râmnicu Vâlcea unde cărţile sunt la loc de cinste", povesteşte. Deşi suntem în plină criză, Nicolae este atât de optimist încât spune că pentru el, criza, deocamdată, nu există. „Cei mai mulţi care îmi trec pragul sunt bărbaţii trecuţi de 30 de ani. Un lucru demn de lu