A condus instituţia în mai multe reprize iar în prezent coordonează departamentul de agricultură ecologică. Spune că agricultura românească nu are nicio şansă de revenire fără un plan de perspectivă pe 10 ani.

Fiu de şef de post pasionat de munca în gospodărie inginerul Popşor s-a familiarizat de mic cu agricultura şi animalele. Viitorul doctor în zootehnie a cochetat cu alte meserii înainte de a se dedica studiului agriculturii. Şi-ar fi dorit să ajungă medic stomatolog, însă în final a intrat la Institutul de Mine din Petroşani. Apetitul pentru minerit, justificat mai mult de salariile consistente din acele vremuri, s-a potolit după primul semestru de studenţie şi întâia coborâre în mină. „După prima practică în subteran am decis că munca aceasta nu e de mine şi am renunţat şi la facultate"., spune Popşor, care a decis să se dedice îndeletnicirii din copilărie. Facultatea de Agricultură a urmat-o însă la Iaşi şi nu la Cluj, centrul universitar predilect al bistriţenilor : „a fost aşa o emulaţie a năsăudenilor din generaţia mea să mergem la Iaşi şi nu la Cluj", explică inginerul. După absolvire, Petrică Popşor a parcurs treaptă cu treaptă într-o carieră profesională care avea să-l aducă în poziţia de conducător al instituţiei judeţene care se ocupă cu treburile din agricultură .A fost şef de fermă la IAS Lechinţa timp de cinci ani, apoi a intrat în Direcţia Agricolă ca inspector. Şi-a luat doctoratul în 2007 cu un studiu la care a lucrat timp de 20 de ani , care oferă soluţii pentru ameliorarea rasei Bălţata Românească. Începând din 2001 până în 2005 a fost director adjunct , respectiv director executiv la Direcţia Agricolă Bistriţa-Năsăud, pentru ca în perioada 2008-2009 să fie din nou numit director adjunct. A urmat şi un mandat mititel de nici două luni , încheiat de câteva zile, care a fost doar o scurtă revenire în funcţie datorită unei decizii a Curţii