Vorbeam ieri cu un tanar de 23 de ani care studiaza Dreptul in Romania. I-am pus intrebarea pertinenta “Ce planuri ai dupa ce termini facultatea?”. Mi-a dat raspunsul la care ma asteptam, din pacate: “Inca nu stiu. Mai am timp”. Un alt tanar de 16 ani a fost de-a dreptul intrigat cand l-am intrebat de ce, in perioada vacantei, nu isi gaseste un job part time. Mi-a raspuns: “Cum adica? Eu sunt prea mic pentru a munci. La varsta asta trebuie sa ma distrez”. Primul e un tanar de bani gata. Al doilea vine dintr-o familie obisnuita. Pentru ambii munca este ceva sumbru, care trebuie evitat pe cat posibil.
Vina nu e a lor insa, ci a parintilor care cultiva si intretin astfel de mentalitati. Pentru roman, munca este o corvoada, o piatra de moara legata de gatul lor. Cu siguranta, munca poate deveni obositoare si tracasanta, ceea ce nu motiveaza insa lipsa de interes si neseriozitatea la locul de munca.
Cred ca pentru a trai bine e nevoie de o mentalitate sanatoasa a muncii. Asta inseamna ca fiul sau fiica trebuie sa invete ca telefonul mult ravnit nu costa doar milioane de lei, ci si multe ore de munca si sudoare. Nu e nicio rusine in a spala vase, a da o mana pe un santier, a fi chelner pe perioada verii sau a invata o meserie.
E plina Romania de tineri incompetenti care ocupa inutil bancile universitatilor, doar pentru ca asa e la moda. Privesc cu dispret munca fizica, preferand sa fie absolventi ratati de Drept sau Medicina, fara nicio veleitate in aceasta directie.
Parinti romani, trimiteti-va copiii si la munca, pentru ca in acest fel nu vor mai colinda barurile sau strazile cu prietenii de cartier. Iar cand vor afla cat de greu se castiga banii de telefon mobil, computer sau haine originale, poate nu vor mai pretinde cu nerusinare toate acestea de la dumneavoastra.
Munca oboseste si educa. Muncind, copilul dumneavoastra nu va mai pier