Rubrica „Dosar“ din această săptămână vă propune o radiografie asupra Fondului Proprietatea, instituţia care şi-a propus să rezolve într-o manieră modernă restituirea proprietăţilor confiscate de comunişti.

Convocatorul AGA

Portofoliul Fondului Propietatea

În timp ce bătrânii deposedaţi de comunişti se luptă cu birocraţia pentru a-şi dovedi dreptul de retrocedare, „băieţii deştepţi“ realizează câştiguri fabuloase, cumpărând ieftin dosare şi încasând dividende din acţiuni.

„Adevărul“ vă prezintă radiografia unui sistem creat pentru restituirea prin acţiuni a bunurilor neretrocedabile în natură, dar care a ajuns vacă de muls pentru speculatori.

Cum să retrocedăm foştilor proprietari bunurile confiscate de comunişti, după 1945, dar care azi nu mai pot fi restituite în natură? În faţa acestei dileme istorice, statul român a găsit o soluţie oarecum rezonabilă, creând un fond special ce ar urma să fie listat la Bursa de Valori, iar acţiunile sale să le fie distribuite foştilor proprietari (sau moştenitorilor acestora), în sumă echivalentă cu valoarea respectivei proprietăţi. Vom vedea, însă, că acest demers a degenerat rapid, transformându-se dintr-un sistem reparatoriu într-o „jucărie" lăsată - cu bună ştiinţă, se pare - la mâna speculatorilor.

Bani mulţi, interese mari

În anul 2005 a apărut Legea nr. 247, în baza căreia a fost creat acest fond, numit Fondul Proprietatea, iar mai târziu a fost elaborată o întreagă legislaţie de reglementare a funcţionării sistemului de retrocedare aflat în „spatele" lui.

Fondul este compus din participaţii cedate de către stat (între 15% şi 25% din acţiuni) de la 88 de societăţi cu capital public, din care nu lipsesc „perlele" economiei naţionale. Menţionăm doar câteva: Petrom, Romgaz, Transgaz, Distrigaz, Electrica, Transelectrica, Hidroelectrica...

S-au strâns, astfel, bani mu