După ce săptămâna trecută evz.ro a prezentat prima parte a studiului privind destinul imigranţilor din Canada şi a lansat dezbaterea "Canada, locul cel mai bun de t răit din lume?", astăzi vom prezenta a doua parte a studiului care arată cum se face salarizarea şi care sunt săracii şi bogaţii Canadei. Sursa: Arhiva EVZ

Studiul "Destinul imigranţilor canadieni în presa scrisă şi electronică" a fost realizat de Hilda Hencz. Informaţiile prezentate au ca sursă datele din perioada 2004-2006, iar studiul a fost publicat în 2008. Citiţi duminica viitoare a treia parte a studiului "Ce ştiu candidaţii la emigrare; sistemul federal de selecţie".

Citiţi şi: Canada, cel mai bun loc din lume în care să trăieşti?

Bogaţii şi săracii Canadei

Există şi o altă faţă a fericirii, despre care se vorbeşte mai puţin: distribuţia veniturilor potrivit coeficientului GINI. Cu cât acest coeficient este mai ridicat, cu atât discrepanţa dintre bogaţi şi săraci este mai mare. În 2005, Canada avea acest coeficient destul de ridicat, de 33,1, la egalitate cu Elveţia, spre deosebire de ţări cu un coeficient sub 25: Ungaria, Danemarca, Japonia.

România are coeficient ul 30,3, iar ţările din America Latină au între 49,1 (Venezuela) şi 59,1 (Brazilia). Datele statistice oficiale (publicate în 15 martie 2001) arată cum anume este împărţită bogăţia Canadei: 10% din populaţia ţării (cca. 3 milioane) posedă 53% din avuţia netă a ţării; următorii 10% posedă 17%, alţi 10% posedă 11%, iar restul de 70%, (adică cca. 21 milioane de locuitori) are doar 19% din avuţie; mai trebuie menţionat faptul că 20% (din cei 70%) n-au decât datorii. Informaţiile publicate anual în revista Canadian Business cu privire la topul celor mai bogaţi 100 de canadieni sunt preluate şi de către cotidianul Métro.

În 2004, familia Thomson, cea mai bogată, deţine 22,03