Afecţiunea, cunoscută şi sub numele de mialgie, poate să apară doar la anumiţi muşchi sau poate cuprinde tot corpul. Infecţiile cu virusuri şi leziunile produse de traumatisme sau de folosirea până la epuizare a unor grupe de muşchi sunt cele mai frecvente motive ale suferinţelor musculare.
Durerea musculară poate fi acută sau cronică şi poate implica, de asemenea, ligamentele, tendoanele şi fascia, membrana care înveleşte muşchii şi care ajută la contractarea, dar şi la alunecarea muşchilor atunci când aceştia se destind.
Citiţi şi:
VIDEO Topul frustrărilor de vară
Fuga dăunează grav sănătăţii
Efortul intens determină mici leziuni
Utilizarea unor grupe de muşchi neantrenate poate aduce după sine durerea, cauzată de aşa-numita febră musculară, resimţită la 24 de ore de la efortul fizic. Aceasta poate dura până la 72 de ore şi dispare de la sine sau după administrarea de atiinflamatoare.
Deşi iniţial se credea că motivul durerilor musculare după depunerea efortului intens ar fi acumularea de acid lactic la nivelul muşchilor, această ipoteză a fost infirmată. Specialiştii au ajuns la concluzia că toate simptomele de febră musculară, de la durere până la scăderea forţei şi afectarea mişcărilor, sunt produse de leziuni minuscule ce apar la nivelul fibrelor musculare care cedează la efort.
„Cauzele cele mai frecvente ale durerilor musculare sunt traumatismele, ruptura fibrelor musculare şi contracturile de cauză internă sau externă", spune medicul de familie specialist în kinetoterapie Radu Leon George de la Clinica Leomedica din Bucureşti. Potrivit specialiştilor, în cazul febrei musculare este indicat efortul moderat, fiindcă fibrele musculare au nevoie de timp pentru a se vindeca şi reluarea antrenamentului sau efortului intens în perioada în care febra musculară persistă va duce la traume şi mai mari.
Simptom al gr
