Analiştii financiari intervievaţi de „Adevărul“ spun, în unanimitate, că reînnoirea înţelegerii cu finanţatorii externi nu poate fi ocolită. Majoritatea precizează că aceasta este strategia potrivită. Seriozitatea reformelor şi competenţa celor care le aplică ar fi semnalele pe care doar un nou acord cu FMI le-ar transmite investitorilor interesaţi de România.

Acordul stand-by încheiat cu FMI şi UE la începutul lui 2009 va expira în martie anul viitor. Ce se va întâmpla după această dată? Economiştii spun că o nouă înţelegere este inevitabilă.

Mai citeşte şi:

Ungaria: „Adio, FMI, dar rămân cu tine!“

Abordarea diferă în nuanţe, dar toţi analiştii chestionaţi de „Adevărul" sunt de acord asupra unui lucru: România nu va avea de ales. Fie spun că doar această variantă ar reda încrederea investitorilor străini în economia românească, fie că reformele la care s-a angajat Guvernul se vor opri după expirarea acordului şi, prin urmare, doar supravegherea organismelor internaţionale ne poate garanta o creştere robustă.

Naivi, guvernanţii ne-au obişnuit cu declaraţii nerealiste, menite să ne consolideze renumele de ţară neserioasă. Raportându-ne strict la acordul cu FMI, ministrul Finanţelor, Sebastian Vlădescu, se grăbea să declare la scurt timp de la preluarea cabinetului că România ar putea schimba tipul de acord din stand-by într-unul „precaut". Acesta din urmă impune, ca şi primul, respectarea anumitor cerinţe ale finanţatorului, fără însă ca statul (teoretic, banca centrală) să mai beneficieze de sprijin financiar.

„Este prea devreme să putem spune dacă vom schimba aranjamentul după următoarea evaluare. Sperăm să putem trece la un acord de tip precautionary, pentru că acesta ar însemna că economia globală este în revenire şi că economia românească şi-a revenit", spunea Vlădescu la 8 februarie anul acesta. Ministrul a avut dreptate