- Cultural - nr. 619 / 31 August, 2010 Il asigur pe acest Gábor Kolumbán ca daca s-ar decide, spre documentare, sa mearga la Belis, in Apuseni, pentru a intelege ce s-a-ntamplat acolo la 8 noiembrie 1918, nu va pati absolut nimic. Nepotii si stranepotii celor 45 de moti arsi pe rug il vor primi civilizat, il vor conduce la troita mutata din satul peste care s-au adunat apele Somesului Cald, spre a face loc unei mari hidrocentrale, si-i vor citi numele mortilor. Patruzecisicinci. Barbati, femei, copii... Si-i vor spune si cine au fost criminalii: fratii Urmánczi. Unul, proprietar al Fabricii si al Castelului din Belis, iar celalalt, deputat in Parlamentul Ungariei. "Seful" de la Budapesta, Nándor Urmánczi, deputatul, a mobilizat un detasament inarmat de Ministerul de Razboi de la Budapesta, pentru a face ordine la Belis, unde Revolutia a pus in mare pericol proprietatile lui Ioan Urmánczi. De la Huedin, trenul special a luat-o spre Calatele, dar, in drum, detasamentul comandat de capitanul Antal Dietrich s-a completat cu unguri din partea locului. Erau mult peste 60... Un drum plin de crime: de la Huedin la Belis, n-a mai ramas nicio fiinta vie! Si fiecare mort era supus unui ritual ingrozitor: era controlat in buzunare, furandu-i-se tot ce avea. Au jefuit apoi case si le-au dat foc. Au taiat vite, porci, pe care i-au incarcat in vagoane, pentru Craciunul ce venea. Craciunul "demnitarilor" si al criminalilor. Hoti la drumul mare. Borfasi. Peste un timp, mustrat de constiinta pentru crimele provocate, deputatul Urmánczi si-a tras un glont in cap. El, singur, nu urmasii motilor schingiuiti, impuscati si arsi pe rug... Si el, Urmánczi, tot autonomie voia. Venise insa vremea dreptatii si pentru romanii ardeleni, si nu le convenea. Vaca de muls intarca! Manie nesfarsita... Cu perfidia specifica, dar cu alte arme, si Kolumbanii tot autonomie vor. Intr-o prima faza... Urmán