Primăria Braşov şi Direcţia Judeţeană de Cultură intenţionează să înceapă demersurile pentru reactivarea sitului istoric Cetatea Brassovia, care se afla pe vârful Muntelui Tâmpa în vremea Braşovului medieval, demersul necesitând săpături arheologice şi defrişări în zonă.
Cetatea Brassovia se întindea pe o suprafaţă de aproape 2,3 hectare, iar zidurile sale aveau o grosime de 1,70 - 1,80 de metri.
În prezent, mai există câteva ziduri pe o suprafaţă de o sută de metri, invadate de vegetaţie, pe latura dinspre Păticel, precum şi două turnuri pe latura către oraş. De asemenea, s-a mai păstrat un zid de aproximativ 150 de metri, pe latura estică, care coboară spre sud până la poteca dinspre Valea Cetăţii.
Pentru defrişări, autorităţile au nevoie de autorizaţie de la Academia Română, autorizaţie pe care primarul municipiului, George Scripcaru, speră să o obţină până la sfârşitul anului.
"Odată realizată defrişarea, va urma ecologizarea zonei, apoi realizarea săpăturilor arheologice preventive pentru dezvelirea tuturor vestigiilor existente, restaurarea şi conservarea în situ a vestigiilor arheologice şi punerea în valoare a sitului prin organizarea unui parc arheologic cu alei, bănci, panouri de informare, surse de iluminare electrică", a declarat, marţi, într-o conferinţă de presă, primarul George Scripcaru.
Potrivit istoricului Cristian Stănescu, directorul Direcţiei Judeţene de Cultură, situl istoric va fi loc de studiu pentru arheologi, însă va reprezenta şi o atracţie turistică.
Începuturile fortificaţiei sunt puţin cunoscute, însă în literatura de specialitate se discută despre datarea cetăţii de pe Tâmpa anterior venirii teutonilor în Ţara Bârsei, adică înainte de 1211.
Ridicarea în piatră a cetăţii de pe Tâmpa atestă rolul ei strategic şi rangul de cetate regală, deoarece numai regele acorda privilegiul de a ridica cetăţi din
