Instituţiile financiare nebancare au îngheţat finanţările anul acesta, rambursările fiind mai mari decât banii noi împrumutaţi în principal pentru persoanele fizice şi firmele care activează în servicii, arată datele BNR.
Portofoliile de credite ale instituţiilor financiare nebancare (IFN) înscrise în registrul special de la BNR s-au diminuat cu 600 mil. euro sau 7,5% în primele şase luni, ajungând la sfârşitul lunii iunie la 7,4 mld. euro (echivalentul a 32,3 mld. lei).
În acest registru figurează IFN-urile care au un sold minim al creditelor de 25 mil. lei şi capitaluri proprii şi sume împrumutate de cel puţin 50 mil. lei.
"Nu cred că scăderea activităţii de creditare ţine de costul împrumuturilor, ci mai degrabă de lipsa cererii. Nivelul de îndatorare al clienţilor vizaţi de acest tip de credite este foarte ridicat, potenţialul de creştere fiind limitat mai ales pe segmentul persoanelor fizice", comentează Felix Daniliuc, directorul general al Raiffeisen Leasing.
IFN-urile au oprit finanţările pe aproape toate sectoarele de activitate, cu excepţia agriculturii şi a administraţiei publice. Astfel, soldul creditelor acordate în agricultură a crescut în perioada ianuarie-martie cu 28%, până la 293 mil. euro, în timp ce împrumuturile pentru administraţia publică au urcat cu 1,7%, până la 195 mil. euro. Creşterea soldului finanţărilor în sectorul public vine în contextul în care societăţile se plângeau la începutul anului că statul a ajuns să fie cel mai prost client pentru IFN-uri, dar şi pentru clienţii acestora, deoarece are întârzieri mari la plata facturilor.
De cealaltă parte, cel mai accentuat declin s-a înregistrat în cazul creditelor acordate firmelor din sectorul serviciilor, soldul pe acest segment coborând cu peste 400 mil. euro în primele şase luni. Totalul finanţărilor acordate de IFN-uri în servicii ajungea în iunie d
