„Adevărul“ vă prezintă aventura ţânţarului din momentul în care este infectat, până ajunge să ucidă şi cine sunt „procurorii“ biologi care strâng probe ca să îl identifice. Păsările migratoare infectate din Africa care au ajuns la mare şi în Deltă şi ţânţarii care s-au hrănit cu sângele lor răspândesc pericolul de infecţie în toată ţara.

De două săptămâni, de când au apărut primele suspiciuni repetate de infecţie cu virusul West Nile, la Institutul Cantacuzino se lucrează zi şi noapte.

Mai citeşte şi:

Cum se înmulţeşte ţânţarul care transmite West Nile

Ce trebuie să ştiţi despre virusul West Nile: rata mortalităţii, cum se transmite, simptome, vaccin, cum ne protejăm

Ce boli transmit cu adevărat insectele

Ce părere au medicii arădeni despre virusul West Nile care a infectat deja şapte români

Cel mai solicitat este Laboratorul de infecţii transmise prin vectori, unde sunt specialiştii care se ocupă de analiza probelor recoltate de medici de la oamenii suspecţi de infecţie. Biologii fac investigaţii pe câte două probe luate de la fiecare pacient: una de ser, din sânge, şi a doua din lichidul cefalorahidian.

Probele vin de la pacienţi internaţi pentru afecţiuni cu semnalmente asemănătoare, cum ar fi meningita cu lichid viral sau encefalita. După testări, li se pune diagnosticul corect: infecţie neuroinvazivă cu virus West Nile. „Practic, la analize, noi nu izolăm virusul West Nile, ci facem sinteza anticorpilor produşi de organism la interacţiunea cu acesta. După 14 zile, se repetă analiza din ser şi vedem dinamica anticorpilor, pentru că din a opta zi se dezvoltă cei cu viaţă mai lungă", ne explică dr biolog Cornelia Ceianu. Sâmbătă seara, pe 28 august, specialiştii au avut confirmarea primelor probe de infecţie cu West Nile.

Periculosul virus West Nile loveşte şi la Galaţi

Ţânţar studiat patru zile

Odată