Ameninţări la adresa ordinii publice
Problema definirii statutului juridic al minorităţii rome e, pe cale de consecinţă, simplă în ochii autorităţilor franceze: persoanele care au făcut obiectul expulzărilor sunt cetăţeni români prezenţi ilegal pe teritoriul statului francez. În 2007, atât România, cât şi Bulgaria au semnat convenţii care stipulează că resortisanţii lor pot călători în spaţiul Schengen maximum 6 luni pe an şi nu mai mult de 3 luni deodată, cu excepţia cazurilor în care pot demonstra că lucrează şi locuiesc legal. Taberele de romi din jurul marilor oraşe nu corespund acestor cerinţe unanim acceptate de statele de provenienţă.
Un argument conex, folosit de prefecturile care au emis decizii de expulzare, este existenţa unei ameninţări la adresa ordinii publice, pe care ar reprezenta-o taberele de romi. Statisticile publicate de presa franceză nu sunt foarte încurajatoare în acest sens. Miercuri 25 august, în pregătirea întâlnirii cu autorităţile române, ministrul de Interne, Brice Hortefeux, cita anumite cifre pe naţionalităţi, care ar indica, de pildă, că la Paris, delincvenţa românilor a crescut în 2009 cu 138%. El adăuga că nu se pune problema expulzării romilor pentru că sunt romi, dar nu se poate accepta admiterea tuturor romilor care doresc să se instaleze pe teritoriul francez. (...) Vom continua expulzările taberelor ilegale.
Sondajele de opinie în anotimpul ruşinii
Presa franceză a publicat, în ultima săptămână, mai multe sondaje de opinie care dau măsura susţinerii publice a măsurilor întreprinse de Administraţia Sarkozy. Cel mai blând, publicat de Le Parisien, joi 26 august, arată că jumătate dintre cei intervievaţi ar fi de acord cu politicile de expulzare. Cotidianul Le Figaro din ziua următoare dă publicităţii date mult mai hotărâte. Conform acestuia, 69% dintre chestionaţi aprobă desfiinţarea taberelor ile
