Ţurca este un joc de echipă care-şi are rădăcinile undeva în Balcani, cel mai probabil la începutul secolului al XVIII-lea. Jocul a căzut în uitare la câţiva ani după cel de-al doilea Război Mondial. Anul acesta, o mână de sigheteni l-a reînviat. De câteva luni încoace, în fiecare duminică, în jur de 40 de sigheteni se adună pe Stadionul Municipal din Sighetu Marmaţiei pentru a juca ţurcă.

O bâtă de 70 - 80 de centimetri şi un băţ lung de 20 de centimetri, din lemn - iată „ingredientele" necesare pentru a juca ţurca. Jocul presupune formarea a două echipe a câte patru oameni. „Pe vremuri, jucam ţurca pe terenul de fotbal din Sighet. Regulile au rămas aceleaşi. În colţul terenului, se sapă o groapă în formă de barcă, adâncă de câţiva centimetri şi lungă de vreo 20. Cu toate că este mică, groapa aceasta este unul dintre cele mai importante elemente ale jocului", explică Gerald Manole, unul dintre membrii fondatori ai Clubului Român de Ţurcă, coordonator de proiecte în cadrul Asociaţiei Nordica.

Cum se joacă ţurca?

Regula jocului cere să se formeze două echipe a câte patru oameni. „De obicei, mai avem şi câte o rezervă în fiecare echipă. Jocul este structurat în două etape distincte: cea de eliminare şi cea în care echipele adună, efectiv, puncte, pentru a ajunge cel mai repede la 1.111 de puncte, moment în care este declarat câştigătorul", spune Manole. Ţurca debutează în momentul în care băţul este aşezat transversal pe groapa din colţul terenului. Membrii echipei adverse se poziţionează înspre centrul terenului şi încearcă să prindă băţul, aruncat cu bâta de către unul din echipa din colţ. Dacă băţul este prins înainte de a cădea pe teren, cel care l-a aruncat este eliminat. În caz contrar, echipa care se află la „aruncare" trece la etapa următoare, aceea prin care se adună puncte. „Este simplu. Băţul se aşează, de această dată, în groapă