Analiştii băncilor care împrumută statul spun că economia este riscantă şi că Finanţele trebuie să plătească mai mult.

Băncile comerciale, prin vocile analiştilor lor, cer neobosit să primească dobânzi mai mari la titlurile de stat cumpărate deja de câteva luni, în timp ce Trezoreria statului încearcă să plafoneze randamentele la nivelul de 7% pe an, astfel că imaginea conturată pentru România rămâne una de ţară cu un risc ridicat, în ciuda acordului cu FMI şi a eforturilor dureroase făcute pentru echilibrarea bugetului.

În dezbaterea privind nivelul "corect" al randamentului la titlurile de stat, analiştii băncilor private - cele care în fond finanţează statul şi au un interes direct în obţinerea unor dobânzi cât mai mari - sunt mult mai vocali, fiind citaţi adesea inclusiv de către agenţiile străine de presă - cum sunt Bloomberg sau Reuters. În ultima vreme, acestea tratează tot mai frecvent problema dobânzii la titlurile de stat româneşti, discuţia fiind urmărită cu interes de investitorii internaţionali, care deţin o parte importantă din certificatele şi obligaţiunile emise de Finanţe.

Cum văd analiştii independenţi această dezbatere?

"Pe termen scurt nu se justifică o dobândă atât de mare. Ce a făcut Ministerul Finanţelor (prin impunerea plafonului de 7% pe an la randamentul plătit - n. red.) este corect", spune Daniel Dăianu, profesor de economie şi fost parlamentar european.

Randamentele la titlurile de stat scăzuseră puternic în primăvară, coborând de la peste 10% la sfârşitul anului trecut până spre 6% pe an, în special datorită interesului mai mare din partea investitorilor străini pentru datoria românească. Din aprilie evoluţia însă s-a inversat, băncile cerând randamente tot mai mari, odată cu înrăutăţirea percepţiei de risc asupra economiilor emergente, în condiţiile în care se vorbeşte tot mai deschis despre perspect