Urmele unui praznic desfasurat in urma cu aproximativ 12.000 de ani in Galilea, descoperite intr-o pestera din Israel, arata faptul ca oamenii obisnuiau sa aduca mancare la ceremonia de inmormantare si in urma cu cateva milenii si pot sugera faptul ca astfel de obiceiuri au contribuit la formarea societatii moderne, potrivit cercetatorilor, citati de Reuters.
Acestia au gasit ramasitele a zeci de broaste testoase gatite si de vite salbatice langa mormantul unei femei cu un statut inalt, probabil saman, in Galilea, datand de acum 12.000 de ani.
"Praznicele si festinurile aveau cel mai probabil roluri importante in negocierea si solidificarea relatiilor sociale, integrarea comunitatilor si atenuarea stresului," scriu cercetatorii de la Universitatea din Connecticut in studiul publicat in Proceedings of the National Academy of Sciences.
"Credem ca astfel de comemorari, in special in context funerar, ofereau un sentiment de apartinere la o comunitate," a declarat un antropolog.
Organizatorii au construit o structura mare pentru inmormantare si s-au straduit foarte mult pentru a pregati praznicul.
"Prinderea vitelor si a cel putin 70 de broaste testoase pentru un eveniment specific reprezinta o sarcina monumentala," noteaza echipa de cercetatori.
Oamenii care traiau in zona in acea perioada se numeau natufieni. Nu evoluasera pana la agricultura, insa erau sedentari. Urmele unui praznic desfasurat in urma cu aproximativ 12.000 de ani in Galilea, descoperite intr-o pestera din Israel, arata faptul ca oamenii obisnuiau sa aduca mancare la ceremonia de inmormantare si in urma cu cateva milenii si pot sugera faptul ca astfel de obiceiuri au contribuit la formarea societatii moderne, potrivit cercetatorilor, citati de Reuters.
Acestia au gasit ramasitele a zeci de broaste testoase gatite si de vi
