Românii sunt cetăţenii din Uniunea Europeană cu cel mai redus nivel al învăţării pe tot parcursul vieţii (educaţia permanentă), arată European Lifelong Learning Indicators, studiu întocmit de fundaţia non-profit Bertelsmann.

Indicele European al Învăţării pe tot Parcusul Vieţii este un instrument care măsoară educaţia pe care o primesc europenii de la "leagăn până la mormânt", în şcoli, comunitate, la locul de muncă şi în viaţa personală, se arată în studiu.

Indicele ELLI, calculat în 2010, măsoară performanţa în învăţare în patru domenii: învăţarea pentru a şti, învăţarea pentru a face, învăţarea pentru a trăi împreună şi învăţarea pentru a fi.

Învăţarea pentru a şti corespunde educaţiei formale, pentru a face - educaţiei vocaţionale, pentru a trăi împreună - educaţiei pentru coeziunea socială (a convieţuirii) şi pentru a fi - educaţiei pentru dezvoltare personală. România înregistrează o performanţă scăzută la toate cele patru tipuri de învăţare, indică studiul.

România, codaşă peste tot

Indicele nu reprezintă o dimensiune a inteligenţei membrilor unui popor, atrag atenţia autorii studiului. “ELLI măsoară exclusiv modul în care condiţiile de învăţare prezente într-o ţară facilitează bunăstarea economică şi socială”, se adaugă în document.

"Cum avem de-a face cu globalizarea, iar economiile lumii se concentrează tot mai mult pe cunoştinţe şi abilităţi, educaţia este una dintre forţele dominante pentru succesul oamenilor şi statelor [...] Lansarea primei ediţii a ELLI în 2010 coincide cu o perioade de criză economică mondială, ale cărei cele mai puternice efecte s-au simţit în Europa", se arată în studiu.

Ţările nordice, pe primele locuri

"Studiul arată că ţări nordice ca Danemarca, Suedia şi Finlanda, la care se adaugă Olanda, se află pe primul loc. Danemarca şi Suedia sunt ţările europene care au imp