Teoretic, băncile trebuie să scadă dobânzile la creditele deja acordate care trebuie să se modifice conform OUG nr. 50/2010. Practic, instituţiile de credit vor să ridice marjele fixe, astfel încât dobânda să fie la fel ca până acum. Teoretic, ordonanţa spune că pot exista doar câteva comisioane. Practic, băncile unesc toate comisioanele şi tot aceiaşi bani îi colectează de la clienţi. Aveţi grijă ce semnaţi!

Până pe 21 septembrie, toate băncile care au acordat credite cu dobândă variabilă sunt obligate să modifice contractele de credit prin act adiţional şi să raporteze dobânzile la indicii de referinţă. Adică la ROBOR (în cazul în care creditul a fost acordat în lei), la EURIBOR (dacă împrumutul a fost în euro) şi la LIBOR (dacă au luat dolari sau franci elveţieni). Dobânda va fi compusă din EURIBOR plus marja fixă a băncii plus comisioane. Comisioanele şi marja fixă nu au voie să crească, iar EURIBOR este mai mic decât dobânda variabilă a băncii, deci sigur dobânda pe care trebuie să o plătească debitorii ar trebui să scadă. Obligaţia este impusă de Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului (OUG) nr. 50/2010 privind contractele de credit către consumatori, singurul act normativ cu adevărat pentru protejarea consumatorului român de credite. Unele bănci deja le-au trimis clienţilor scrisori la domiciliu prin care îi invită pe oameni la ghişee pentru a semna actul adiţional la contract, conform ordonanţei amintite. Ideea este să ştiţi ce semnaţi, pentru că un contract exprimă „acordul părţilor“ şi în felul acesta câştigă băncile în instanţă.

Legea permite doar scăderea marjei băncii, nu şi creşterea

Cum raportarea la indicii de mai sus ar însemna o scădere a dobânzilor practicate la creditele în sold, băncile au sărit ca arse şi au cerut Protecţiei Consumatorului să poată să-şi ridice marjele, deşi legea spune că acelea sunt fixe. Autori