Cele mai afectate de mortalitatea infantilă sunt, fără doar şi poate, ţările din lumea a treia. Din păcate, nici ţara noastră nu stă mai bine la acest capitol. Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, în România, numai anul trecut au murit 2.250 de copii cu vârste până la un an. O rată îngrijorătoare spun medicii, una dintre cele mai mari din Europa.

„Aceste decese, înregistrate în primul an de viaţă, au avut multiple cauze, printre care, cele mai frecvente au fost: afecţiuni ale sistemului respirator, pneumonia, anomaliile congenitale ale inimii şi sistemului circulator precum şi asfixierea la naştere", susţine prof. dr. Radu Vlădăreanu, şeful Clinicii de Obstetrică Ginecologie din cadrul Spitalului Elias, din Capitală. În schimb, legalizarea avorturilor, folosirea diverselor metode contraceptive tot mai frecevent şi posibilitatea monitorizării cu suces a sarcinii a făcut ca în ultimii ani să scadă semnficiativ numărul femeilor care-şi găsesc sfârşitul în timpul naşterii sau imediat după ce îşi aduc copiii pe lume. Dacă în anii '80 mureau, anual, peste 450 de femei însărcinate, anul trecut, de exemplu, doar 31 de femei s-au stins la naştere. Practic, la 100.000 de nou-născuţi, 14 femei mor la naştere.

Cele mai afectate de mortalitatea infantilă sunt, fără doar şi poate, ţările din lumea a treia. Din păcate, nici ţara noastră nu stă mai bine la acest capitol. Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, în România, numai anul trecut au murit 2.250 de copii cu vârste până la un an. O rată îngrijorătoare spun medicii, una dintre cele mai mari din Europa.

„Aceste decese, înregistrate în primul an de viaţă, au avut multiple cauze, printre care, cele mai frecvente au fost: afecţiuni ale sistemului respirator, pneumonia, anomaliile congenitale ale inimii şi sistemului circulator precum şi asfixierea la naştere", susţine prof. dr. R