Ritmul în care îmbătrânim depinde de materialul genetic al fiecăruia, dar şi de obiceiurile mai mult sau mai puţin nocive. Factori precum fumatul, alimentaţia incorectă şi mediul toxic accelerează alterarea materialului genetic, iar practicarea unor obiceiuri sănătoase îl menajează.
Organismele vii sunt programate să se deterioreze odată cu înaintarea în vârstă. Însă, din punctul de vedere al funcţionării şi al rezervelor de care dispune, corpul nostru poate avea o vârstă diferită de cea pe care o indică certificatul de naştere. Cu alte cuvinte, putem arăta mai bătrâni, sau, dimpotrivă, mai tineri decât suntem de fapt.
„Variaţiile între vârsta cronologică şi cea indicată de evaluarea antiaging pot fi destul de mari, mai ales la persoanele care prezintă factori de risc, precum fumatul, consumul excesiv de grăsimi, diabetul şi hipertensiunea arterială", subliniază medicul gerontolog Adrian Stănescu de la clinica Sansage.
La vârste înaintate, cremele sunt insuficiente
Cel mai vizibil indiciu legat de vârstă îl oferă pielea. Cu trecerea timpului, ţesutul conjunctiv care susţine tegumentul îşi pierde din tonicitate, astfel că pielea „se lasă" şi apar ridurile. Demachierea zilnică şi folosirea unor creme hidratante, dar mai ales protejarea de razele ultraviolete ajută la menţinerea elasticităţii cutanate.
„Cremele antirid sunt indicate persoanelor cu vârste de peste 28-30 de ani. Acestea trebuie să conţină vitamine, extracte din plante şi din fructe şi acid hialuronic. La vârste mai înaintate, cremele devin insuficiente, iar atât femeile, cât şi bărbaţii pot să apeleze la injecţii cu acid hialuronic, în diferite concentraţii, în funcţie de cât de avansate sunt ridurile", menţionează medicul primar dermatolog Ioana Chebac de la Spitalul Colentina, doctor în ştiinţe medicale.
Protejând arterele, câştigăm ani
Medicii cardiologi au o zi
