Indicii despre desfăşurarea unui festin în urmă cu 12.000 de ani, adică înainte de apariţia agriculturii, au fost descoperite într-un mormânt în Galileea, în nord-estul Israelului. Până în prezent, cercetătorii presupuneau existenţa festinurilor înainte de perioada Neoliticului, care a început în urmă cu 11.500 de ani, dar nu exista nicio probă. Descoperirea reprezintă prima probă solidă care confirmă ipoteza potrivit căreia festinurile în grup existau deja şi poate destul de frecvent la începutul perioadei de tranziţie spre apariţia agriculturii. Termenul neolitic semnifică epoca pietrei cioplite, care a succedat epocii de piatră sau paleolitice. Perioada neolitică, terminată cu 3.500 ani î.C., este perioada în care oamenii au trecut de la starea de vânători la cea de agricultori şi păstori. O echipă mixtă de cercetători din cadrul Universităţii din Connecticut, SUA şi Universităţii Hebrew din Ierusalim au descoperit resturile a cel puţin 71 de broaşte ţestoase şi ale altor trei animale sălbatice, densitate neobişnuită pentru această perioadă, în două gropi săpate în special pentru aceasta. Carapacele ţestoaselor şi osemintele celorlalte animale prezentau indicii că fuseseră tăiate în bucăţi şi fripte pentru consum uman. O groapă fusese săpată în cadrul unui ritual de înmormântare umană, iar cealaltă cu scopul unui festin, potrivit cercetătorilor. În prima, carapacele ţestoaselor erau dispuse dedesubtul, în jurul şi deasupra rămăşiţelor unei bătrâne îngropate potrivit unor rituri, ceea ce atrage presupunerea că festinul a fost organizat cu ocazia acestor funeralii. Carnea celor 71 de broaşte ţestoase ar fi putut hrăni circa 35 de persoane, au calculat autorii studiului, care au precizat că la festin ar fi putut participa însă un număr mult mai mare de oameni. Unul dintre principalele motive pentru care oamenii au început să organizeze petreceri şi apoi,