Trăiască diversitatea întru unitate, zic oficialii europeni. Le respect părerea. Cine sînt eu, să nu îi bag în seamă, de dragul unităţii europene? Aşadar, îmi fac în continuare datoria de bun european. Bag de seamă diferenţele. Astăzi – despre bulgari, greci, cehi şi unguri, într-o ordine total întîmplătoare, cu o mică menţiune: scriu prezentul articol din Nessebar, sudul Bulgariei, la vreo 30 de kilometri distanţă de Burgas.
Încep, aşadar, cu bulgarii. Eminescu le-a atribuit o ceafă groasă. Problema lui. Eu nu le atribui nimic. Seamănă al naibii de tare cu noi, românii. O singură diferenţă notabilă: pe ei, comunismul i-a izbit rău de tot în creştinism. Adică, mai rău decît pe noi. În cimitire nu prea vezi cruci, iar Catedrala Nevski din Sofia poate fi închiriată pentru evenimente ale Auto-Clubului local (cu animatoare şi tot restul). Am buni amici de aceeaşi vîrstă care se miră cum de se face că sînt botezat ortodox. Cununia la biserică este văzută cumva ca excentrică, un soi de dovadă de conservatorism sadea. Despre bulgari, ce să mai zici: au turism beton, mai bun ca al nostru (cu muuuuuuult mai bun), preţurile sînt mai mici în Metro, iar la table stau binişor, pentru că au fost şi ei sub stăpînire turcească. Tot ei, bulgarii, au un mic (şi nemărturisit) complex faţă de români. Sîntem mai mulţi, ergo, avem mai multe talente intelectuale (poţi să-i pici cu ceară, nu vor recunoaşte asta formal; la un spriţ, vor admite, însă). Conduc mai disciplinat pe şosele. Asta era constatarea de acum vreo patru ani. Recent, am constatat că, deşi rata de prezenţă a maşinilor cu număr de România este de cam 1 la 3, „vitejiile“ pe şoselele bulgăreşti le cam fac băştinaşii. S-au stricat şi ei.
DE ACELASI AUTOR Ne consultă Europa! Utilităţi particulare Priorităţi rurale Sînt expirat Cehii sînt neam aparte. Nu le place să emigreze, sînt placizi şi invadaţi de turiştii
