În problema rromilor din Franţa, Comisia Europeanã a primit marţi douã delegaţii, pe cea română şi cea francezã care în ciuda afirmaţiilor privind dorinţa de cooperare, prezintã variante diferite ale aceleiaşi probleme. Franţa a încercat să convingă CE că nu a încălcat legea comunitarã şi că nu a recurs la deportãri sau expulzãri colective. Un rezumat al discuţiilor realizat de corespondentul RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghişan (audio).
În problema rromilor din Franţa, Comisia Europeanã a primit marţi douã delegaţii, pe cea română şi cea francezã care în ciuda afirmaţiilor privind dorinţa de cooperare, prezintã variante diferite ale aceleiaşi probleme.
România nu crede cã întoarcerile voluntare ale rromilor din Franţa au fost cu adevãrat voluntare ci mai de grabã condiţionate bãneşte, este ceea ce spunea secretarul de stat Bogdan Aurescu la Bruxelles.
Partea românã a cerut CE sã verifice situaţia şi şi-a asumat din nou partea de responsabilitate care-i revine în integrarea romilor.
Bogdan Aurescu şi Valentin Mocanu, secretarii de stat primiţi de comisarul european al justiţiei Viviane Reding au explicat cã au propus pãrţii franceze o cooperare politicã dar şi judiciarã pentru rezolvarea problemei.
Aceeaşi cooperare o auzim însa propusã de francezi dacã-i ascultãm pe miniştrii Pierre Lellouche şi Eric Besson, primiţi cu o orã mai devreme tot de doamna Reding.
Ce-i drept ei adaugã aici şi cooperarea parlamentarã, adicã cu Parlamentul European unde imaginea Franţei a fost caricaturizatã, lucru calificat drept inacceptabil de ministrul imigraţiei Eric Besson (audio).
" Franţa aplică dreptul comunitar în toate acţiunile sale, am subliniat în discuţiile cu CE că acţiunile noastre nu vizează vreo naţiune în particular şi niciun grup etnic; regulile europene trebuie să se aplice de aceeaşi manieră tuturor cetăţenilor comunitari , oric
