De 26 de ani slujeşte cartea. Prieten al scriitorilor şi artiştilor, a scris o antologie a umorului autohton. Lucrează, împreună cu colegii, la Dicţionarul scriitorilor brăileni.
Aurel Furtună, cel mai vechi bibliotecar de la „Panait Istrati", este omul contrastelor. Sub chipul blând, de venerabil sfătuitor, ascunde un caracter puternic. Păstrează, în manuscris, o antologie a umorului brăilean, a pus chiar bazele unor „Întâlniri ale epigramiştilor".
A fost bun prieten cu artistul Vespasian Lungu. Datorită lui, biblioteca publică păstrează mii de cărţi cu autograful autorului. E şi un mare colecţionar.
Potret: Mihai Tofan-generalul şcolit la academia armatei germane
„Colecţionez timbre şi monede de la 14-15 ani. Deţin în prezent 50 de clasoare cu timbre. Cel mai vechi timbru e cel de 30 de parale, din 1864, emis de Principatele Unite. Primul autograf l-am primit de la N. Tăutu, în anii '60. Deţin câteva mii de cărţi, literatură şi lucrări de referinţă, inclusiv dicţionare", ne-a mărturisit venerabilul bibliotecar brăilean.
A ratat universitatea
Născut la Slănic, Aurel Furtună s-a mutat la Brăila împreună cu părinţii, în 1964. Tatăl său, Anghel Furtună, profesor de limba română, a lucrat la Comitetul de Cultură şi Artă al Raionului Brăila.
Liliana Uşurelu a debutat în Divizia A de baschet la doar 16 ani
„L-am avut profesor un trimestru, la Traian sat, în '64, şi mi-a pus 8 sau 9. M-am ambiţionat şi am luat nota 10, iar în 1970 am intrat la facultate, la Galaţi. Aş fi încercat la universitate, dar nu ştiam decât limba rusă, limbă care, în acel an, nu se mai accepta la facultate", povesteşte colecţionarul-bibliotecar.
Aurel Furtună urma să fie profesor de română, însă, pentru că nu erau locuri destule în învăţământ, a fost nevoit să activeze ca pedagog. Din 1976, şi-a desfăşurat activitatea la Casa de Cultură a Municip
