Deşi economia a crescut în al doilea trimestru cu 0,3%, evoluţia anuală din primele şase luni indică o comprimare de 1,5%. Industria merge tot mai bine, însă consumul – care are cea mai mare pondere în formarea PIB – este în cădere liberă. Investiţiile au scăzut cu peste 18%.

Economia românească este în letargie, chiar dacă există domenii de activitate care îşi consolidează creşterea. Institutul Naţional de Statistică (INS) a confirmat, ieri, că în ciuda unui avans trimestrial uşor, de 0,3%, Produsul Intern Brut (PIB) a scăzut în primul semestru al acestui an, în termini reali, cu 1,5% faţă de primul semestru al anului trecut.

Citiţi şi: Sentimentul pozitiv bate recesiunea

Categoriile de resurse cu cea mai mare pondere la formarea PIB au înregistrat contracţii severe, iar acesta a fost principalul efect negativ asupra economiei. Industria, pe de altă parte, a urcat cu aproape 6% în trimestrul al doilea, consolidându-şi avansul, însă nu a reuşit să tragă PIB-ul pe plus. Fenomenul este explicabil, în condiţiile în care acest sector are o pondere relativ redusă în formarea PIB, de aproximativ 26%.

„Mlădiţele primăverii"

Ministrul Finanţelor, Sebastian Vlădescu, încerca să transmită un mesaj optimist în februarie anul acesta. „Cred că mlădiţele primăverii vor răsări şi în economia românească, chiar din acest an", spunea Vlădescu la 11 februarie. Chiar dacă mlădiţele au răsărit, peste ele a revenit îngheţul. În afară de industrie, INS arată că în al doilea trimestru al acestui an - comparativ cu perioada similară a anului trecut - creşteri uşoare ale activităţii s-au mai înregistrat în agricultură, vânat şi silvicultură, pescuit şi piscicultură (+0,7%) şi în activităţile financiare, imobiliare, de închirieri şi serviciile pentru întreprinderi (+0,8%).

Consumul, la pământ

Într-o economie bazată în cea mai mare proporţie pe co