Deşi în ultima vreme s-a vorbit despre existenţa unor transferuri de personal cel puţin ciudate în sistemul vamal, cu vameşi care făceau naveta şi pe distanţe de mai mari de 500 de kilometri, pentru a lucra într-un anumit punct sau birou vamal, Autoritatea Naţională a Vămilor nu pare deloc preocupată de acest fenomen. Dacă, de exemplu, un vameş vine de la Bucureşti, cu avionul, să lucreze la Biroul Vamal Moraviţa, oficialii A.N.V. nu-şi pun niciun fel de întrebări legate de motivaţia care l-ar determina pe un astfel de funcţionar să facă naveta pentru un salariu care, după ajustările din ultima vreme, a ajuns destul de aproape de cel minim pe economie – 700 de lei.

Transferurile de la distanţă, o necunoscută în sistemul vamal

Fenomenul vameşilor navetişti pe distanţe mari a fost adus în discuţie de mai multe ori de presă în ultimii ani, existând informaţii legate de faptul că unii agenţi vamali străbat odată la două zile distanţe şi mai mari de 500 de kilometri pentru a se prezenta la serviciu, la un anumit punct sau birou vamal care, coincidenţă, este şi un punct fierbinte pe harta traficului cu ţigări.

Reprezentanţii Autorităţii Naţionale a Vămilor spun că, totuşi, în ultimii doi ani, acest fenomen nu s-a manifestat cu pregnanţă în vestul ţării, în sensul că, de exemplu, în 2009 şi 2010 s-a înregistrat un singur transfer la Biroul Vamal Moraviţa a unui funcţionar public. Acesta s-a făcut la cererea acestuia, de la Garda Financiară. Transferul scapă, însă, logicii normale, pentru că la Garda Financiară salariile sunt mult mai mari decât în sistemul vamal. Cât priveşte Biroul Vamal Jimbolia, aici nu s-a înregistrat niciun transfer în ultimii trei ani, potrivit A.N.V. Solicitată să spună dacă, din anii precedenţi, există înrolaţi în sistem agenţi vamali la birourile vamale din vestul ţării, care fac naveta pe distanţe mai mari d