De la începutul anului 2005 şi până în prezent, adică de la instalarea guvernului Tăriceanu, ministerele Educaţiei, Agriculturii (cu diferite denumiri oficiale) şi Afacerilor Externe au fost afectate de fiecare dată când a fost vorba de remanieri, restructurări sau perioade de interimat. În această perioadă au avut loc trei schimbări majore de guvern: în aprilie 2007, odată cu ieşirea PD de la guvernare, în decembrie 2008 şi în decembrie 2009.

Majoritatea miniştrilor din Guvernul Tăriceanu (2004-2008) au rezistat până în august 2005 sau până în aprilie 2007, când a avut loc prima restructurare cauzată de modificarea coaliţiei de guvernare, respectiv ieşirea PD din coaliţie.

Până la acel moment, aprilie 2007, câte doi miniştri au trecut pe la Ministerele Transporturilor, Agriculturii, Sănătăţii, Educaţiei, Culturii, Relaţia cu Parlamentul, Apărării, Economiei, Integrării Europene, Afacerilor Externe, precum şi la SGG.

Cinci miniştri au fost schimbaţi simultan în 22 august 2005, în cadrul unei prime remanieri: Mona Muscă a fost înlocuită la Ministerul Culturii de Adrian Iorgulescu, Gheorghe Seculici de Gheorghe Pogea la „coordonarea activităţilor din domeniile mediului de afaceri şi IMM“, Ionuţ Popescu de Sebastian Vlădescu la Finanţe, Ene Dingă de Anca Boagiu la Integrare Europeană şi Mircea Cinteză de Eugen Nicolaescu la Sănătate.

Din aprilie 2007, de la restructurarea guvernamentală în urma ieşirii PD de la guvernare şi până la alegerile parlamentare din decembrie 2008, câte doi miniştri au trecut pe la Ministerele: Educaţiei, Muncii, Afacerilor Externe, Agriculturii, iar la Justiţie şi Comunicaţii au fost trei miniştri.

Din 22 decembrie 2008 a fost instalat guvernul Boc 1. Până la 23 decembrie 2009, doi miniştri plus doi interimari au trecut pe la interne, aceasta fără a include perioada lungă de interimat care a avut loc între 2 octombrie