Găsirea unui loc de muncă a devenit o misiune imposibilă pentru români. Companiile nu le pot uşura căutarea, în absenţa unei legislaţii care să le sprijine. Forbes SUA propune patru idei revoluţionare fără a pune presiune pe buget. Pot fi puse în practică şi la noi?
Ideea de a găsi soluţii pentru reducerea şomajului, fără a mai consuma resurse bugetare, este utilă şi în cazul României, la rândul ei afectată de un periculos deficit bugetar.
Dezvoltarea antreprenoriatului ar putea fi o măsură benefică, dacă ar face obiectul unei abordări integrate. Angajatul care ia o asemenea decizie trebuie să cunoască foarte bine perspectivele de dezvoltare economică, să aibă competenţele şi cunoştinţele necesare trecerii la o dezvoltare de tip antreprenorial şi să dispună de resursele financiare necesare începerii unei afaceri.
FĂRĂ SALARIU MINIM
Ideea renunţării la salariul minim este agreată de mediul de afaceri din România, însă sindicatele şi politicienii se opun vehement unei asemenea măsuri. Ioan Niculae, preşedintele Interagro (grup care deţine 9.770 de angajaţi) şi Ovidiu Tender, preşedintele Tender Group (7.000 de salariaţi), sunt de acord cu această măsură care ar conduce la scăderea semnificativă a şomajului şi ar creşte competitivitatea pe piaţa muncii.
A treia măsură propusă pentru stimularea dezvoltării de noi locuri de muncă o reprezintă investiţiile străine.
Americanii şi-au dat seama că străinii sunt cu 30% mai dispuşi să formeze noi companii decât cetăţenii nativi. În ultimii ani, investitorii străini au fost atraşi de România de nivelului relativ scăzut al costurilor cu forţa de muncă. Spunem relativ pentru că doar salariile sunt mici, nu şi nivelul taxării muncii. Raportul dintre venitul net şi costul angajatorului este foarte ridicat, de 1 la 1,8 (la o mie de lei, angajatorul plăteşte încă 800 de lei către stat sub formă de tax
