Supernovele, cele mai spectaculoase fenomene ale Universului, ascund mistere pe care cercetatorii le vaneaza constant. Recent, telescopul Hubble a reusit sa ne dezvaluie cum arata inima unei supernove.
O echipa de astronomi de la Universitatea din Colorado incearca acum sa inregistreze toate interactiunile dintre Supernova 1987A si inelul de gaze din apropiere, supranumit "Siragul de Perle", informeaza Phsyorg.
Astronomii au reusit, cu ajutorul imaginilor transmise de telescopul Hubble, sa determine compozitia resturilor unei supernove, care sunt arucnate in spatiu dupa explozie, si sa masoare viteza cu care se deplaseaza.
Echipa a observat ca emisiile supernovei devin din ce in ce mai luminoase. 1987A este supernova cea mai apropiata de Pamant (la 163.000 de ani-lumina) si a fost observata in 1604, in Norul Mare al lui Magellan, o galaxie adiacenta Caii Lactee.
Supernova a fost analizata in lumina ultravioleta, dar si in infrarosu, pentru a se studia interactiunile cu "Siragul de Perle". Acesta s-a format in urma cu 20.000 de ani inainte ca supernova sa eplodeze, iar unda de soc face ca 30-40 de puncte fierbinti ale formatiunii sa straluceasca.
Astronomiii cred ca acestea vor creste si se vor uni in urmatorii ani, formand un cerc.
"Noile observatii ne permit sa masuram viteza si compozitia resturilor aruncate de supernova, care ne arata modul in care sunt distribuite energia si elementele grele in galaxia gazda", spune Kevin France, autor al studiului, care a fost publicat in revista "Science".
Pe langa cantitati masive de hidrogen, 1987A a aruncat in jur heliu, oxigen, nitrogen, dar si elemente grele mai rare, ca sulf, siliciu sau fier.
Supernovele, cele mai spectaculoase fenomene ale Universului, ascund mistere pe care cercetatorii le vaneaza constant. Recent, tel