Născut la Bucureşti, în 1944, Alexandru Barnea a urmat Facultatea de Limbi şi Literaturi Romanice, Clasice şi Orientale, secţia de Filologie Clasică (latină şi greacă veche) de la Universitatea din Bucureşti, a fost cercetător ştiinţific la Institutul de Arheologie al Academiei Române (după 1990, acesta poartă numele lui Vasile Pârvan), prin concurs din 1968 şi în prezent (din 1993 cu ½ normă, din 1996 cercetător ştiinţific I, iar din ianuarie 2010 membru neremunerat), doctor în istorie la Universitatea din Bucureşti din 1983, profesor la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti din 1993, decan ales şi reales al acestei facultăţi între 1996 şi 2004. În prezent, este şeful Catedrei de Istorie Antică, Arheologie şi Istorie a Artei din aceeaşi Universitate. Ales secretar general al Societăţii de Studii Clasice din România în 2002 şi, din mai 2009, preşedinte al acesteia. Din 1999, ales prim-vicepreşedinte al Societăţii de Ştiinţe Istorice din România. Preşedinte ales al Comisiei Naţionale de Arheologie (1999-2001), ulterior şi în prezent vicepreşedinte al acesteia. Membru fondator al Institutului Român de Istorie Recentă (2000). Premiul Academiei Române pe 1979; Ordinul pentru Merit în Grad de Cavaler acordat de Preşedinţia României în anul 2000.
- Domnule profesor, sunteţi şeful Catedrei de Istorie Antică şi Arheologie a Facultăţii de Istorie din Universitatea Bucureşti. Ce preţ se mai pune astăzi pe arheologie?
- Am fost ales relativ recent în această poziţie în locul colegei Zoe Petre, eminentul profesor care, având şi conducerea Şcolii Doctorale din Facultatea de Istorie, a dorit să renunţe la şefia Catedrei, pe care o deţinea eficient de mai mulţi ani. Între timp, din anul universitar care s-a încheiat, în urma diversificării specializărilor din Facultate, am fost de acord, într-o şedinţă a Consiliului Facultăţii, cu extinderea competenţe
